Orele de masă în familie…Tu în ce profil de încadrezi?

Ora mesei este un aspect central al vieții de familie, afectând sănătatea și bunăstarea atât a copiilor, cât și a adulților. Deși beneficiile orelor de masă sănătoase sunt simple, ajutarea tuturor familiilor să-și dea seama de aceste beneficii este destul de complicată, arată noi cercetări de la Universitatea din Illinois.

Studiul evidențiază modalitățile prin care unele soluții, cum ar fi concentrarea exclusivă pe îmbunătățirea accesului la alimente sau pe îmbunătățirea pregătirii mesei și a abilităților de organizare, pot fi mai puțin eficiente dacă sunt făcute izolat, spune Allen Barton, profesor asistent în cadrul Departamentului de Dezvoltare Umană și Studii de familie la University of Illinois și autor principal al studiului.

„Orele de masă în familie reprezintă probabil una dintre cele mai fundamentale și frecvente sarcini în care se angajează familiile. Dacă vom îmbunătăți sănătatea copiilor și a familiilor, abordarea eficientă a orelor de masă în familie va necesita o anumită atenție”, notează el. „Dar, gândindu-ne la această problemă, trebuie să evităm răspunsurile prea simpliste și să luăm în considerare abordări mai holistice ale soluțiilor.” Barton spune că studiile anterioare cu privire la orele de masă în familie au avut tendința să se concentreze fie pe factori sociologici (cum ar fi accesul la alimente în comunitate și securitatea alimentară), fie pe factori psihologici (cum ar fi comportamentele individuale în jurul activităților din timpul mesei), dar noul studiu arată că ambele dimensiuni sunt strâns legate în familii.

Barton și co-autorii Brenda Koester, Elinor Fujimoto și Barbara Fiese, cercetători de la University of Illinois Family Resiliency Center, au studiat peste 500 de familii cu copii de școală elementară din tot statul Illinois. Membrii familiei au răspuns la o mulțime de întrebări privind securitatea alimentelor, planificarea și pregătirea alimentelor și organizarea mesei. Cercetătorii au analizat datele pentru modele și au identificat trei grupuri distincte sau profiluri de familie.

Primul profil, care cuprindea 55% din eșantion, a fost caracterizat ca fiind sigur pentru alimentație și având un nivel ridicat de organizare a gospodăriei. Familiile din acest grup au raportat cele mai scăzute niveluri de insecuritate alimentară și haosul gospodăriei dintre cele trei profiluri, precum și cele mai ridicate niveluri de eficacitate în prepararea alimentelor, spune Barton.

Al doilea profil a fost la capătul opus al celui de mai sus și a inclus 27% din eșantion. „Acest grup nu numai că raportează că este nesigur în alimentație, dar raportează și cele mai scăzute niveluri de încredere în pregătirea și planificarea meselor și cele mai dificile structuri zilnice și rutină în casă”, notează Barton.

Al treilea grup de profil, care cuprindea 18% din eșantion, avea niveluri de securitate alimentară care variau între celelalte două grupuri, dar au raportat niveluri de eficacitate a planificării meselor și haos în gospodărie similare cu familiile din grupul sigur pentru alimente.

Faptul că insecuritatea alimentară coincide cu alte tipare de risc familial înseamnă că eforturile de a promova masa sănătoasă în familie ar trebui să abordeze mai multe aspecte, spune Barton. „Trebuie să ne asigurăm că familiile au acces la alimente sănătoase. Dar trebuie, de asemenea, să ne asigurăm că persoanele din familie se simt competente să pregătească și să planifice mesele, iar organizarea zilnică la domiciliu are o anumită stabilitate și rutină”, ​​a afirmat el.

Cercetătorii au identificat, de asemenea, diferențe specifice între grupuri în ceea ce privește strategiile de preparare a alimentelor și comportamentele în timpul mesei. În special familiile din cel de-al doilea profil (cele cu siguranță alimentară foarte scăzută și cu mai multe dificultăți în organizarea sarcinilor zilnice) au raportat mai puține mese săptămânale împreună, o utilizare mai ridicată a tehnologiei în timpul meselor și o utilizare mai mare a strategiilor de pregătire a alimentelor departe de casă decât familiile din alte grupuri. Toate aceste comportamente se corelează cu un consum și rezultate mai puțin sănătoase de alimente, spune Barton.

În timp ce studiul a constatat diferențe clare, au existat și unele asemănări între cele trei grupuri. Toate familiile erau la fel de înclinate să cumpere alimente dintr-o varietate de magazine, inclusiv magazine alimentare, magazine cu reduceri și supermarket-uri.

Constatările acestui studiu sunt importante pentru că ne ajută să dezvoltăm resurse practice pe care familiile le pot folosi pentru a face față provocărilor cu care se confruntă în furnizarea de mese sănătoase și regulate de familie, menționează Koester.

„Trebuie să ajutăm cât mai multe persoane să-și crească încrederea în pregătirea meselor, precum și în construirea rutinelor, previzibilității și organizării pentru diete sănătoase și stil de viață sănătos”, afirmă Barton. Exact acestea sunt obiectivele aplicației Dahna, o resursă extrem de practică, care a fost utilizată deja de 12.000 de oameni și care îți oferă tot ce ai nevoie, din momentul în care alegi ce vrei să mănânci, până când ai mâncarea în farfurie.

Sursa: aici.