Ecosistemul alimentar include tot ceea ce înseamnă alimentație cu toate procesele implicate, de la fermă la furculiță, cum ar fi activități de prelucrare, distribuție și pregătire, consum, dar și diverse părți implicate (de exemplu, infrastructură, contribuții agricole, mediu, fermieri, retaileri, transport maritim și instituții). La începutul lunii aprilie o treime din populația lumii se afla în autoizolare, iar izolarea populației a blocat sau a complicat toate interacțiunile din acest ecosystem. Ca urmare au apărut alerte la nivel mondial în materie de securitate alimentară.
Potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură (OAA), rafturile din supermarketuri au rămas și în acest interval de autoizolare la fel de pline.
Pentru a evita lipsa masivă de produse alimentare, este foarte important ca țările să asigure continuarea aprovizionării cu alimente. În conformitate cu aceasta, OAA sugerează strategii specifice, de exemplu, extinderea programelor de asistență alimentară de urgență și acordarea de asistență imediată producției agricole a micilor proprietari prin stimularea comerțului electronic. De asemenea, propune să se concentreze asupra blocajelor logistice cheie, abordarea politicilor fiscale și comerciale pentru a menține lanțul de aprovizionare în mișcare și punerea în aplicare a măsurilor fiscale în cazul în care prețurile produselor alimentare se majorează.
În regiunile Wuhan și Italia de Nord, unde COVID-19 a predominat în primele luni ale pandemiei, au fost luate măsuri strategice, respectiv, de interzicere a valorificării, comerțului ilicit și stocarea produselor alimentare. Aceste măsuri au eliminat lipsa acută de alimente în zonele afectate. Au fost observate doar temporar rafturi alimentare goale și în principal în zonele urbane unde nu au putut fi livrate diverse legume în special. S-au întreprins măsuri pentru conectarea întreprinderilor alimentare cu vânzătorii și micii producători. În acest scop au fost dezvoltate diverse platforme, aplicații mobile pentru cumpărături de baza sau aplicații care stimulează comerțul electronic.
În țări precum SUA și Japonia, unde guvernele nu intervin foarte frecvent în zona de comerț, există întrebări și preocupări despre cum poate fi mai bine gestionată nevoia de a menține producția continuă și nevoia de a proteja lucrătorii. Măsurile de intervenție ar trebui să vizeze conectarea producătorilor mici de centrele de colectare cu capacitate mai mare, dar și susținerea platformelor de comerț electronic pentru a reduce mobilitatea.
În plus, acum mai mult ca niciodată avem oportunitatea de a promova practicile de reducere a pierderilor și a risipei alimentare. În special, tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), aplicațiile, platformele Internet of Things (IoT), BIG Data și tehnologia artificială pot fi utilizate pentru a colecta date în timp real pentru a îmbunătăți comunicarea între furnizori și cumpărători și pentru a simplifica redistribuirea de alimente. Aplicații care folosesc Big Data și informații artificiale ar putea fi implementate pentru a conecta fermierii și furnizorii cu piețele și pentru a obține răspunsuri rapide dacă apar modificări ale cererii.
Mobilizarea băncilor de alimente, a organizațiilor neguvernamentale, a grupurilor comunitare și a organizațiilor de caritate private pentru a livra alimente (în timp ce familiile stau acasă) în perioada de blocare ar putea ajuta în această direcție.
Aplicația de telefon Dahna susține și menține în echilibru sistemul de aprovizionare cu produse alimentare care sunt achiziționate exact în cantitățile de care are nevoie utilizatorul, mai mult decât atât, întocmește și foarte rapid lista de cumpărături.
Ultimele materiale
