Boala Coronavirus COVID-19, cauzată de noul coronavirus SARS-CoV-2 este extrem de ușor transmisibilă. A fost identificată în decembrie 2019 și declarată pandemică pe 11 martie 2020 de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Primele infecții au fost legate, cu unele dovezi, dar nu ferme, de piața fructelor de mare din Huanan (Wuhan, China). Cercetătorii au utilizat tehnologia de secvențiere pentru a arăta că SARS-CoV-2 și coronavirusul la lilieci au o similaritate a secvenței genetice până la 96,2%, ceea ce sugerează liliecii ca sursă posibilă de SARS-CoV2. Începând cu 16 aprilie 2020, până în momentul actual, peste 2 milioane de cazuri de COVID-19 și peste 137.000 de decese corespunzătoare au fost raportate în peste 210 țări, iar aceste cifre cresc exponențial zilnic.
Simptomele asemănătoare gripei de COVID-19 apar de obicei la 5-6 zile după infecție și includ tuse, dureri în gât, febră, dureri musculare și corporale, chiar și pierderea mirosului sau a gustului în unele cazuri.
Deoarece nu s-a dezvoltat încă un tratament clar sau vaccin pentru boala COVID-19, comunitatea științifică și autoritățile caută continuu informații pentru gestionarea pe termen scurt și pe termen lung a crizei pandemice actuale și viitoare. Sectorul alimentar și părțile implicate în acest sector sunt, de asemenea, în centrul atenției, deoarece produsele alimentare sunt necesare pentru supraviețuirea umană și nu pot fi blocate. O pandemie severă care determină mai mult de 25% reducerea disponibilității forței de muncă ar putea genera deficiențe alimentare semnificative pe tot globul. Autoritățile și comunitățile de cercetare ar trebui să identifice rapid cele mai critice amenințări la adresa sistemului alimentar în timpul unei pandemii pentru a implementa măsuri de atenuare.
Există patru probleme importante pe care industria alimentară și lanțul de aprovizionare cu alimente ar trebui să le abordeze în acest intreval. În primul rând, întrucât consumatorii caută să se protejeze pe ei înșiși și sistemul lor imunitar prin adoptarea unor diete mai sănătoase, disponibilitatea ingredientelor bioactive ale alimentelor și ale alimentelor funcționale poate deveni esențială, deoarece cererea pentru aceste produse poate crește. În al doilea rând, siguranța alimentelor este o problemă semnificativă pentru a evita răspândirea virusului între producători, comercianți și consumatori. În al treilea rând, probleme de securitate alimentară au apărut din cauza blocării a unui miliard de oameni în casele lor. Nu în ultimul rând, sustenabilitatea sistemelor alimentare din timpul pandemiei este o altă problemă pe care sectorul ar trebui să o abordeze pentru a reduce eventule crizele importante în viitor.
Am vrea să ne oprim în acest articol în mod special asupra rolului ingredientelor bioactive în susținerea sistemului imunitar uman în pandemia COVID-19. Dupa cum am menționat și într-o altă postare, consumul de alimente bogate în vitamine poate stimula sistemul imunitar pentru a ajuta la combaterea virusurilor. De exemplu, acidul ascorbic (Vitamina C) are un rol protector, deoarece susține funcția imunitară și este necesar pentru dezvoltarea și repararea tuturor țesuturilor corpului. De asemenea, în anumite condiții, apară tractul respirator inferior de infecții. Alimentele bogate în vitamina C includ fructe citrice, kiwi și broccoli. Alte legume, cum ar fi morcovii, spanacul și cartoful dulce, sunt bogate în vitamina A. Această vitamină cuprinde un grup de compuși solubili în grăsimi (incluzând retinol, acid retinoic și β-caroten) care joacă un rol esențial în funcția imună. De exemplu, izotretinoina, un derivat al vitaminei A mediază reducerea enzimei de conversie a angiotensinei 2 (ACE2), care este o proteină celulară gazdă crucială necesară pentru intrarea SARS-COV-2 în organism. În plus, suplimentarea cu Vitaminele D și E ne poate spori rezistența la COVID-19, deoarece scăderea nivelului de Vitamine D și E ar putea duce la infecție cu un coronavirus. Sunt cercetări care sugeratază că administrarea orală sau intravenoasă a lipidelor bioactive (cum ar fi acidul arahidonic și alți acizi grași nesaturați) poate ajuta la îmbunătățirea rezistenței și recuperării infecțiilor cu SARS-CoV-2, SARS și MERS. În alte cercetări s-a demonstrat că polifenolii naturali, precum hesperidina, sunt inhibitori eficienți ai proteazei principale a COVID-19, care este considerată o țintă potențială a tratamentului terapeutic.
Medicamentele pe bază de plante chinezești s-au dovedit, de asemenea, că ajută în tratamentul bolilor virale. De exemplu, rădăcina de ginseng este utilă în prevenirea bolilor respiratorii virale, precum cele datorate tulpinilor de gripă.
Suplimentarea dietetică cu alimente, diete sau meniuri care să conțină vitamine, lipide bioactive, flavonoide, poate fi un instrument de susținere a sistemului imunitar uman împotriva COVID19. În această perioadă, susținerea sistemului imunitar este printre principalele obiective ale consumatorilor la nivel global. Într-un studiu recent efectuat pentru consumatori, aproape unul din cinci consumatori a declarant susținerea sistemului imunitar ca fiind primul motiv pentru achiziționarea de alimente și produse sănătoase. În noua eră a pandemiei COVID-19, se prevede că oamenii vor căuta din ce în ce mai multe produse sau modalităti de pentru a-și stimula sistemul imunitar în viitor. Cel mai la îndemână instrument este aplicația Dahna.
Ultimele materiale
