EKG

I.1. Sistemul excitoconductor

I.2. Potențialul de membrană (de repaus)

I.3. Potențialul prag

I.4. Potențialul de acțiune

I.5. Propagarea intramiocardică a impulsurilor

I.6. Depolarizarea și repolarizarea miocardică normală

II.1. Principiile înregistrării ECG. Reprezentarea vectorială a propagării intramiocardice a impulsurilor

II.2. Derivațiile ECG standard

II.3. Undele, segmentele și intervalele electrocardiografice

II.4. Undele ECG și corespondența lor cu fazele potențialului de acțiune

II.5. Cum se formează electrocardiograma normală

II.6. Decalogul interpretării unei electrocardiograme

III.1. Hipertrofia atrială stângă (HAS)

III.2. Hipertrofia atrială dreaptă (HAD)

III.3. Hipertrofia biatrială (HBA)

III.4. Hipertrofia ventriculară stângă (HVS)

III.5. Hipertrofia ventriculară dreaptă (HVD)

III.6. Hipertrofia biventriculară

IV.1. Arterele coronare

IV.2. Ischemia miocardică

IV.3. Leziunea miocardică

IV.4. Necroza miocardică

IV.5. Infarctul miocardic acut cu supradenivelare de segment ST (STEMI)

IV.6. Diagnosticul de STEMI la pacienții cu bloc de ramură stângă

IV.7. Criteriile ECG de reperfuzie miocardică la pacienții cu STEMI

V.1. Clasificarea tulburărilor de conducere

V.2. Blocurile sinoatriale (BSA)

V.3. Blocurile interatriale (BIA)

V.4. Blocurile atrioventriculare (BAV)

V.5. Blocurile intraventriculare

V.6. Blocurile combinate

V.7. Blocurile periinfarct (potențiale fragmentate)

V.8. Conducerea aberantă (aberanța de conducere)

V.9. Preexcitația

VI.1. Tulburări de ritm sinusal (de automatism nomotop)

VI.2. Tulburări de ritm extrasinusal (de automatism heterotop)

VI.2.1. Bătăile și ritmurile de înlocuire pasive (de „evadare”)

VI.2.1.1. Bătăile/ritmurile de evadare atriale

VI.2.1.2. Bătăile/ritmurile de evadare joncționale

VI.2.1.3. Bătăile/ritmurile de evadare ventriculare

VI.2.2. Bătăile și ritmurile extrasinusale active („de uzurpare”)

VI.2.2.1. Mecanismele aritmiilor extrasinusale active

VI.2.2.2. Extrasistolele

VI.2.2.3. Centrul migrator (wandering pacemaker)

VI.2.2.4. Tahicardiile extrasinusale

VI.2.2.4.1. Tahicardia atrială

VI.2.2.4.2. Tahicardia joncțională

VI.2.2.4.3. Tahicardiile atrioventriculare

VI.2.2.4.4. Tahicardiile ventriculare

VI.2.2.5. Flutterul

VI.2.2.5.1. Flutterul atrial

VI.2.2.5.2. Flutterul ventricular

VI.2.2.6. Fibrilația

VI.2.2.6.1. Fibrilația atrială

VI.2.2.6.2. Fibrilația ventriculară

VII.1. Canalopatiile congenitale

VII.1.1. Sindromul de interval Q-T lung congenital

VII.1.2. Sindromul de interval Q-T scurt congenital

VII.1.3. Sindromul/patternul Brugada

VII.2. Diselectrolitemiile

VII.2.1. Hipokaliemia

VII.2.2. Hiperkaliemia

VII.2.3. Hipocalcemia

VII.2.4. Hipercalcemia

VII.2.5. Hipomagneziemia

VII.3. Repolarizarea precoce

VII.4. Pericardita acută

VII.5. Cordul neurogen și cardiomiopatia takotsubo

VII.6. Hipotermia

VII.7. Electrocardiograma la atleții africani

VII.8. Displazia aritmogenă de ventricul drept (DAVD)

VII.9. Conducerea „ascunsă”

VII.10. Alternanța electrică

VII.11. Memoria cardiacă

VII.12. Modificările ECG induse de medicamente