Stilul de viață al femeilor are implicații deosebit de importante pentru creșterea, dezvoltarea și sănătatea urmașilor. Condițiile suboptimale în primele etape ale dezvoltării embrionare și fetale au consecințe pe toată durata vieții asupra sănătății cardiovasculare și metabolice.
Intervențiile în stilul de viață în perioada de sarcină nu au arătat îmbunătățirile dorite ale rezultatelor asupra sănătății descendenților, ceea ce sugerează că acestea au fost inițiate după cea mai critică perioadă de dezvoltare a embrionului și fătului. Prin urmare, intervențiile din perioada de preconcepție ar putea avea un efect mai mare asupra sănătății descendenților. Cu toate acestea, se știe foarte puțin despre asocierea dintre consumul alimentar și activitatea fizică din perioada de preconcepție a femeilor și sănătatea cardiovasculară a urmașilor.
LIFEstyle a făcut un studiu randomizat controlat (RCT), care a studiat efectele unei intervenții în stilul de viață preconcepțional la femeile infertile supraponderale și obeze. Intervenția de 6 luni a schimbat favorabil stilul de viață, ceea ce a dus la reducerea greutății și la îmbunătățirea sănătății cardiometabolice la sfârșitul perioadei de intervenție. Pe parcursul intervenției, femeile au completat chestionare cu privire la aportul alimentar și la activitatea fizică, oferindu-ne oportunitatea unică de a studia legătura dintre stilul de viață înainte de concepție și rezultatele de sănătate cardiovasculară ale urmașilor.
A fost emisă ipoteza conform căreia femeile care au o dietă mai sănătoasă, adică un consum de legume și fructe mai ridicat și un aport mai mic de gustări și băuturi calorice ridicate, au urmași cu un IMC mai mic și tensiunea arterială mai scăzută. Deoarece literatura de specialitate sugerează un efect pozitiv al restabilirii echilibrului energetic prin creșterea activității fizice, s-a examinat suplimentar efectul combinat al aportului alimentar și al activității fizice asupra sănătății cardiovasculare a urmașilor. Un aport mai mare de legume înainte de concepție a fost asociat cu o valoare a tensiunii arteriale mai scăzută la urmași și un aport mai mare de fructe înainte de concepție a fost asociat cu PWV mai mic la urmași.
Se pare că aportul de legume în perioada de preconcepție are o influență mai mare asupra DBP la descendenți în comparație cu aportul vegetal în sarcina târzie, întrucât inima și organele fetale se dezvoltă foarte devreme în sarcină, iar efectele benefice ale aportului vegetal preconcepțional pot afecta în mod optim dezvoltarea cardiovasculară.
Mai mult decât atât, aportul de fructe și legume este invers asociat cu concentrațiile de CRP, iar nivelurile mai ridicate de CRP matern sunt asociate cu adipozitatea copilăriei. Mai mult, s-ar putea ca un aport mai mare de antioxidanți, atunci când se consumă o dietă bogată în fructe și legume, să ducă la o sănătate cardiovasculară mai favorabilă la urmași.
De asemenea, s-a mai constat faptul că un consum crescut de băuturi zaharoase, înainte de concepție, este asociat cu masa mai mare de grăsimi la urmași. Sucurile de fructe și legume par să afecteze favorabil sănătatea cardiometabolică a femeilor, fapt care ar putea explica compoziția corporală mai favorabilă a urmașilor.
Concluzia este că aportul dietetic în perioada de preconcepție (pentru femeile care suferă de infertilitate) se află într-o strânsă legătură cu sănătatea descendenților, iar aporturile mai mari de legume și fructe înainte de concepție sunt asociate cu o sănătate cardiovasculară mai bună la urmași.
Sursa: aici.
Ultimele materiale
