Ce se întâmplă cu presiunea arterială după ce mâncăm?

În conformitate cu recomandările Societății Europene de Cardiologie, tensiunea arterială este considerată normală pentru o persoană sănătoasă, atâta timp cât rămâne sub 140/90 mmHg. Peste aceste valori vorbim de hipertensiune arterială, aceasta fiind una din cauzele care pot genera boli cardiovasculare, cum ar fi ateroscleroza, infarctul miocardic (atacul de cord), accidentele vasculare cerebrale, insuficiența cardiacă, etc.

Vestea bună este că hipertensiunea arterială poate fi prevenită sau, odată apărută, poate fi controlată. Pentru ambele situații, o dietă sănătoasă este baza pe care se construiește întreaga atitudine de prevenire sau de controlare a hipertensiunii arteriale. Este cunoscut faptul că aportul crescut de sare poate crește riscul de hipertensiune arterială sau poate bloca acțiunea medicamentelor antihipertensive. O dietă nesănătoasă duce, deseori, la obezitate, care la rândul ei poate declanșa apariția hipertensiunii arteriale. În schimb, o dietă sănătoasă este cheia de bază în dispariția obezității la mulți pacienți și nu ar fi deloc surprinzător ca, în același timp cu scăderea în greutate, să asistăm și la normalizarea tensiunii arteriale.

Un lucru mai puțin stiut este că tensiunea arterială poate înregistra variații după ce luăm masa, când o bună parte din sângele nostru este redirecționat către tractul digestiv pentru a ajuta digestia. Pentru a compensa această tendință de scădere a tensiunii arteriale, vasele de sânge din afara tractului digestiv se contractă iar inima își creste ritmul. Acest lucru ajută la menținerea tensiunii arteriale normale în tot corpul.

Unele persoane au o scădere persistentă a tensiunii după ce mănâncă. Acest lucru se întâmplă atunci când, dintr-un motiv sau altul, vasele de sânge din afara aparatului digestiv nu se contractă. Apare astfel hipotensiunea arterială postprandială. O persoană cu hipertensiune arterială are mai multe șanse de a prezenta hipotensiune postprandială, mai ales că aceasta poate provoca complicații precum: leșin, cădere, greaţă, ameţeală, tulburări de vedere, angină sau durere în piept.

Postul pe perioade lungi poate provoca, de asemenea, o scădere a tensiunii arteriale. În plus, poate crește riscul de a dezvolta dezechilibre de electroliți și deficiențe de nutrienți esențiali.

Trebuie știut însă și faptul că anumite alimente (cele bogate în sare și/sau grăsimi saturate) pot crește tensiunea arterială după consumul lor.