Stretching-ul ar putea fi un tratament eficient pentru pacienții cu boală vasculară

O nouă cercetare publicată astăzi în Journal of Physiology arată că 12 săptămâni de stretching pasiv de intensitate moderată ajută la îmbunătățirea fluxului sanguin, facilitând dilatarea și diminuarea rigidității acestora.

Stretching-ul pasiv diferă de cel activ prin faptul că primul implică o forță externă (o altă persoană de obicei), în timp ce întinderea activă se efectuează pe cont propriu. Modificările pe care cercetătorii le-au observat în vasele de sânge ar putea avea implicații asupra bolilor, inclusiv a celor de inimă, care este principala cauză de mortalitate.

Noile cercetări arată că 12 săptămâni de întindere pasivă ușoară ajută la îmbunătățirea fluxului sanguin, facilitând dilatarea arterelor și scăderea rigidității acestora.

Cercetătorii de la Universitatea din Milano au împărțit 39 de participanți sănătoși de ambele sexe în două grupuri. Grupul de control nu a efectuat niciun tip de stretching, iar grupul experimental a efectuat stretching pasiv al picioarelor de 5 ori pe săptămână, timp de 12 săptămâni. A fost evaluat efectul întinderii pasive asupra fluxului sanguin local și în brațul superior. Arterele atât în ​​partea inferioară a piciorului, cât și în partea superioară a brațului, au avut un flux sanguin crescut și dilatație atunci când a fost stimulat, împreună cu o rigiditate redusă.

Ambele modificări observate și menționate mai sus pot avea implicații asupra unor boli precum cele de inimă, accidentului vascular cerebral și diabetului, deoarece sunt caracterizate prin modificări ale controlului fluxului sanguin, cauzat de un sistem vascular afectat.

Dacă studiul de față ar fi realizat la pacienții cu boală vasculară, ar putea indica dacă acest tip de activitate ar putea sau nu să reprezinte un nou tratament fără medicamente pentru îmbunătățirea sănătății vasculare și reducerea riscului de boală, în special la persoanele cu mobilitate mai mică.

Mai mult decât atât, stretching-ul pasiv poate fi folosit și în timpul spitalizării sau după intervențiile chirurgicale, pentru a păstra sănătatea vasculară atunci când pacienții au mobilitate redusă. Are avantajul că poate fi efectuat și acasă, de către îngrijitori sau de membrii familiei.

Emiliano Ce, unul dintre autorii lucrării, a declarat: „Această nouă aplicabilitate a stretching-ului pasiv este relevantă în special în perioada pandemică actuală de izolare, în care posibilitatea de a efectua antrenamente benefice pentru îmbunătățirea și prevenirea bolilor de inimă, accidentelor vasculare cerebrale și a altor afecțiuni este limitată”. Recomandarea noastră este să alăturați acestei activități fizice și o dietă echilibrată, bazată pe modele alimentare de prevenție a BCV, așa cum este aplicația Dahna.