Blog, Dahna, Dietă&Sport, Studii despre nutriție

Proteina care are același efect asupra creierului precum activitatea fizică

Durata lecturii: 2 minute

O proteină hepatică puțin studiată până acum ar putea fi responsabilă pentru beneficiile pe care exercițiile fizice le au asupra creierului îmbătrânit, potrivit unui nou studiu efectuat la șoareci. Descoperirile ar putea duce la noi terapii care să confere efectele neuroprotectoare asociate activității fizice persoanelor care nu pot să facă mișcare din diverse motive.

Numeroase studii au demonstrat faptul că activitatea fizică este cea mai puternică modalitate de a proteja creierul de declinul cognitiv legat de vârstă și s-a dovedit că îmbunătățește cogniția la indivizii cu risc de boală neurodegenerativă, precum Alzheimer si demența. Dar mulți adulți în vârstă nu sunt capabili să facă exerciții fizice în mod regulat din cauza limitărilor sau a dizabilităților, iar cercetătorii au căutat de-a lungul anilor terapii care ar putea oferi acestora unele dintre aceleași beneficii neurologice.

Noul studiu, publicat pe 9 iulie 2020, a arătat că după realizarea exercițiilor fizice la șoareci, ficatul lor secretă în sânge o proteină numită Gpld1. Nivelurile acestei proteine ​​în sânge corespund unei funcții cognitive îmbunătățite la șoarecii în vârstă. S-a descoperit de asemenea că această enzimă este crescută în sângele oamenilor în vârstă care fac activitate fizică în mod constant. Simpla creștere a cantității de Gpld1 produsă de ficatul șoarecelui ar putea conferi multe dintre aceleași beneficii pentru creier, precum impactul pozitiv al exercițiilor fizice regulate.

Alte experimente de laborator au arătat că proteina Gpld1 produsă de ficat nu trece prin așa-numita barieră sânge-creier, care protejează creierul de agenții toxici sau infecțioși din sânge. În schimb, proteina pare să-și exercite efectele asupra creierului prin căi care reduc inflamația și coagularea sângelui în întregul corp. Atât coagularea sângelui, cât și inflamația cresc odată cu vârsta și au fost legate de demență și declin cognitiv.

Cercetătorii lucrează acum pentru a înțelege cât mai bine modul în care Gpld1 interacționează cu alte sisteme biochimice de semnalizare, pentru a produce efectele sale pozitive asupra creierului, în speranța identificării țintelor specifice pentru terapii, care ar putea în viitor să confere multe dintre beneficiile activității fizice pentru creierul îmbătrânit.

Sursa aici

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.