Activitatea fizică, greutatea și sănătatea inimii

Activitatea fizică nu anulează efectele negative ale excesului de greutate corporală asupra sănătății inimii. Aceasta este constatarea unui amplu studiu publicat în ianuarie 2021 în Jurnalul European de Cardiologie Preventivă, un jurnal al Societății Europene de Cardiologie (ESC).

„Nu poți să fii gras, dar sănătos”, a spus autorul studiului, dr. Alejandro Lucia de la Universitatea Europeană, Madrid, Spania. „Aceasta a fost prima analiză la nivel național care a arătat că a fi activ în mod regulat nu elimină efectele dăunătoare ale excesului de grăsime corporală. Constatările noastre resping noțiunea că un stil de viață activ poate anula complet efectele dăunătoare ale supraponderalității și obezității.”

Există unele dovezi conform cărora fitness-ul ar putea atenua efectele negative ale excesului de greutate corporală asupra sănătății inimii, fapt care a condus la propuneri controversate de politici de sănătate pentru a acorda prioritate activității fizice și fitness-ului, mai presus de pierderea în greutate. Studiul acesta a încercat să clarifice legăturile dintre activitate, greutatea corporală și sănătatea inimii.

Studiul a folosit date de la 527.662 adulți care lucrează, asigurați de o mare companie de prevenire a riscurilor profesionale din Spania. Vârsta medie a participanților a fost de 42 de ani și 32% au fost femei. Participanții au fost puși în trei categorii: greutate normală (indicele de masă corporală [IMC] 20,0-24,9 kg/m2), supraponderal (IMC 25,0-29,9 kg/m2) sau obezi (IMC 30,0 kg/m2 sau mai mare). În plus, aceștia au fost grupați în funcție de nivelul de activitate astfel:

1. activ în mod regulat, definit ca realizând minimul recomandat pentru adulți de Organizația Mondială a Sănătății (OMS);
2. insuficient activ (unele activități fizice moderate până la viguroase în fiecare săptămână, dar mai puțin decât minimul OMS;
3. inactiv (care nu practică niciun fel de exercițiu fizic).

Sănătatea cardiovasculară a fost determinată în funcție de trei factori de risc major pentru infarct și accident vascular cerebral și anume: diabetul, colesterolul ridicat și hipertensiunea arterială.

Cercetătorii au investigat asocierile dintre fiecare IMC și grup de activitate și cei trei factori de risc. La toate nivelurile de IMC, orice activitate (indiferent dacă a atins sau nu nivelul minim al OMS) a fost asociată cu o probabilitate mai mică de diabet, hipertensiune arterială sau colesterol ridicat, comparativ cu lipsa de exerciții fizice. Dr. Lucia a spus: „Acest lucru ne spune că toată lumea, indiferent de greutatea corporală, ar trebui să fie activă din punct de vedere fizic, pentru a-și proteja sănătatea”.

La toate greutățile corporale, șansele de diabet și hipertensiune au scăzut odată cu creșterea activității fizice. „Mai multă activitate este mai bună, deci mersul pe jos 30 de minute pe zi este mai bun decât mersul pe jos 15 minute pe zi”, a spus el.

Cu toate acestea, participanții supraponderali și obezi au avut un risc cardiovascular mai mare decât colegii lor cu greutate normală, indiferent de nivelurile de activitate. De exemplu, comparativ cu indivizii cu greutate normală inactivi, persoanele obeze active aveau aproximativ două ori mai multe șanse de a avea colesterol ridicat, de patru ori mai multe șanse de a avea diabet și de cinci ori mai multe șanse de a avea hipertensiune arterială. Dr. Lucia a spus: „Exercițiul nu pare să compenseze efectele negative ale excesului de greutate. Această constatare a fost observată, de asemenea, la bărbați și femei, atunci când au fost analizați separat.”

El a concluzionat: „Combaterea obezității și a inactivității este la fel de importantă; ar trebui să fie o luptă comună. Pierderea în greutate ar trebui să rămână o țintă principală pentru politicile de sănătate, împreună cu promovarea stilurilor de viață active.”

Cel mai sănătos și sustenabil mod de a combate obezitatea este printr-o dietă echilibrată, cu ajutorul aplicației Dahna. Îți recomandăm să o descarci acum, gratuit din AppStore sau Google Play!

Sursa: aici.