Tot mai multe dovezi sugerează faptul că la nivel global hidratarea în rândul copiilor este insuficientă. Examinarea epidemiologică a osmolalității urinei, un marker important de hidratare, a arătat că peste jumătate din copiii din Statele Unite au urina foarte concentrată (≥800 mOsmol/kg), ceea ce indică o hidratare insuficientă.
Informațiile privind hidratarea la copiii din alte țări nu sunt foarte numeroase, însă ceea ce am aflat dintr-un sondaj realizat în 13 țări arată că mai mult de 60% dintre aceștia nu au un aport adecvat de fluide. Mai mult decât atât, a fost raportat faptul că în unele țări, până la 50% dintre copii au acces limitat sau nu au acces gratuit la apă în timp ce sunt la școală. Această situație este cu atât mai alarmantă cu cât nici implicațiile hidratării asupra sănătății la copii nu sunt foarte bine cunoscute.
Deshidratarea este definită ca fiind procesul de pierdere a apei, sub nivelul valorii de bază, necesar pentru menținerea funcțiilor vitale ale organismului. La adulți, deshidratarea a fost corelată în principal cu diminuarea atenției, pierderea memoriei pe termen scurt și modificarea funcției psihomotorie. Copiii pot avea un risc mai mare de deshidratare, deoarece depind de adulți pentru acces regulat la apă și au un necesar zilnic de apă mai mare în raport cu masa corporală.
Cercetările anterioare în acest domeniu au sugerat că markerii de hidratare crescuți, cum ar fi osmolalitatea urinei, sunt asociați cu performanțe mai slabe în ceea ce privește memoria pe termen scurt la copii. O hidratare mai bună poate avea beneficii pentru memorie și atenție vizuală. De exemplu, în studiul lui Perry și colab., aceștia au examinat modificările aferente memoriei de lucru și atenției la copiii între 9 și 12 ani, prin furnizarea a peste 500-750 ml de apă pe tot parcursul dimineții, comparativ cu situația în care aceștia nu s-au hidratat de-a lungul orelor de lucru. Studiul a indicat faptul că hidratarea a avut un impact pozitiv asupra performanțelor la sarcinile de lucru atribuite. Mai exact, funcția cognitivă a fost moderat influențată de hidratarea normală. Acesta a fost un efect imediat al studiului, însă s-au dorit informații referitoare la efectele prelungite asupra funcției cognitive, în funcție de aportul de apă analizat pe mai multe zile.
Controlul cognitiv, adesea denumit funcția executivă, cuprinde un set de procese cognitive interrelaționate, dar totodată disociabile, de ordin superior, care includ inhibiția (capacitatea de a rezista la distrageri și de a menține concentrarea și capacitatea de inhibare a unui răspuns dominant în favoarea unui răspuns mai puțin învățat), memoria de lucru (capacitatea de a reține informații și manipularea pentru utilizarea ulterioară) și flexibilitatea cognitivă (capacitatea de a schimba dinamic atenția și de a modifica răspunsul). Aceste procese sunt extrem de importante în activitățile de zi cu zi. O mai mare performanță în ceea ce privește controlul cognitiv este predictiv pentru studiile de nivel superior care permit o educație superioară, venituri mai mari și un statut socioeconomic superior.
În cadrul acestui studiu, copiii au beneficiat de o hidratate suplimentară care a început la 8:00, când participanții au primit o sticlă de 500 ml și au fost îndrumați să bea apă în timpul pauzelor obișnuite de școală (patru pauze între lecții). În acest fel s-au demonstrat efectele pe termen scurt ale aprovizionării cu apă la școală asupra diferitelor funcții executive, bazate pe sarcini cognitive computerizate.
Copiii care au consumat cantitatea de apă suplimentară (mai mult de 0,5 L) au obținut rezultate mai bune față de grupul care nu a consumat această cantitate suplimentară. Reamintim că pentru copii, valorile recomandate ale aportului zilnic de apă sunt 44 ml/kg (băieți) și 39 ml/kg (fete).